Dislipidemia

DEFINIŢIE

Dislipidemia se referă la un profil lipidic modificat al sângelui (LDL colesterol crescut, HDL colesterol scăzut, trigliceride crescute), care creşte riscul de apariţie al aterosclerozei. Ateroscleroza înseamnă îngustarea şi pierderea elasticităţii peretelui vasului de sânge, cauzată de acumularea de colesterol în pereţii vaselor sub formă de plăci de aterom.

SEMNE, SIMPTOME

Dislipidemia în sine nu prezintă simptome specifice. Modificările arteriale date de acumularea de colesterol în peretele vaselor de sânge încep să apară încă din copilărie şi progresează deobicei asimptomatic de-a lungul vieţii. Prin urmare, dislipidemia şi ateroscleroza sunt boli „tăcute”, deoarece multe persoane sunt asimptomatice până la primul infarct miocardic sau primul accident vascular cerebral, adesea fatal.
Simptomele de ateroscleroză depind de localizarea sa. În arterele coronare ateroscleroza cauzeaza angină pectorală sau dureri toracice, infarct miocardic acut şi moarte subită. Dacă ateroscleroza este localizată în arterele cerebrale, provoacă accidente vasculare cerebrale şi atacuri ischemice tranzitorii, iar dacă există în circulaţia periferică, de exemplu la nivelul membrelor inferioare, provoacă arteriopatie obliterantă, claudicaţie intermitentă, ischemie şi gangrenă.

CAUZE

LDL colesterolul crescut (denumit popular şi colesterolul rău) este particula care transportă colesterolul în sânge, dar şi cea care formează placa de aterom în pereţii vaselor de sânge. Ateroamele formate în pereţii vaselor de sânge datorită nivelului crescut de LDL colesterol se pot rupe, formând un fel de cheag care poate bloca alimentarea cu sânge a zonei irigate de vasul afectat.

HDL colesterolul scăzut (denumit şi colesterolul bun) conţin proteine antiinflamatoare şi antioxidante care ajută la eliminarea colesterolului din peretele arterial şi asigură transportul colesterolului său către ficat, pentru a fi eliminat din circulaţie. În consecinţă, un colesterol HDL ridicat înseamnă în general un risc aterosclerotic mai scăzut.

FACTORI DE RISC

Vârsta şi sexul. Vârsta de peste 45 de ani este considerat un factor de risc pentru bărbaţi iar pentru femei, riscul ridicat survine după vârsta de 55 de ani, adică după menopauză pentru majoritatea dintre ele.
Genetica şi istoricul familiei. Un istoric familial de boli cardiovasculare premature este un factor puternic de risc, dacă au avut loc înainte de vârsta de 55 de ani la bărbaţi care sunt rude de gradul întâi sau până la 65 de ani la femei rude de gradul întâi (părinţi, fraţi sau copii).
Menopauza. Pierderea de estrogen în urma menopauzei naturale sau chirurgicale este asociat cu un risc crescut de boală cardiovasculară. La menopauză cresc nivelurile de colesterol total, colesterol LDL şi trigliceridele, iar nivelul de colesterol HDL scade, mai ales la femeile care iau în greutate.
Fumatul influenţează în mod direct vasele de sânge prin vasoconstricţia pe care o produce, inclusiv formarea trombilor, instabilitatea plăcii şi aritmiile (ritm cardiac anormal). Riscul creşte cu numărul de ţigarete fumate zilnic; mărcile cu gudron scăzut nu reduc riscul. Orice expunere, inclusiv fumatul pasiv, creşte riscul de BCV.
Sedentarismul este un factor de risc independent de factorii comuni de risc cardiometabolic ai obezităţii, lipidelor serice, glicemiei şi hipertensiunii arteriale, atât la bărbaţi, cât şi la femei.
Calitatea dietei. O dietă hipercalorică, bogată în grăsimi saturate, săracă în nutrienţi de calitate (vitamine din complexul B, potasiu, calciu, magneziu) şi consumul excesiv de alcool creşte riscul de boală cardiovasculară.
Stresul şi somnul insuficient activează un răspuns neurohormonal în organism, care duce la creşterea frecvenţei cardiace, a tensiunii arteriale şi a excitabilitatăţii cardiace. Hormonii de stres accelerează astfel formarea aterosclerozei.
Hipertensiunea arterială este un factor important de risc pentru BCV, accidentul vascular cerebral şi insuficienţa cardiacă.
Obezitatea. Pe măsură ce IMC-ul creşte peste 25-30 kg/m2, creşte şi riscul de afectare a vaselor de sânge. O circumferinţă abdominală crescută este, de asemenea, un factor predictiv al riscului de BCV, toleranţă alterată la glucoză şi niveluri crescute ale lipidelor serice. De aceea, se recomandă o circumferinţă a taliei mai mică de 90 cm la femei şi 100 cm la bărbaţi.
Diabetul creşte riscul de BCV, cu apariţie de la vârste mai mici. Cele mai multe persoane cu diabet mor de BCV. Riscul crescut de BCV observat la pacienţii cu diabet zaharat poate fi atribuit şi prezenţei concomitente a altor factori de risc, precum dislipidemia, hipertensiunea şi obezitatea. Astfel, diabetul zaharat este considerat în prezent un factor de risc pentru BCV.
Sindromul metabolic – care înseamnă pe lângă hipertensiune arterială un HDL redus, trigliceride crescute şi obezitatea abdominală.

COMPLICAŢII

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt un grup de boli interdependente, care includ ateroscleroza, boala coronariană, hipertensiunea, boala cardiacă ischemică, bolile vasculare periferice, accidentele vasculare cerebrale şi insuficienţa cardiacă. Aceste boli sunt strâns legate între ele, de multe ori coexistă şi se datorează dislipidemiilor netratate.

Cardiopatia ischemică sau boala coronariană ischemică implică îngustarea vaselor care oxigenează inima şi este forma cea frecventă de manifestare a aterosclerozei coronariene (simptomul angină pectorală).
Arteriopatia obliterantă este forma de afectare vasculară la nivelul membrelor inferioare care, netratată, poate duce, la ischemie, gangrenă şi amputaţie de membre inferioare.
Infarctul miocardic acut (IMA), adică blocarea uneia sau mai multor artere care irigă inima este principala formă a bolilor coronariene responsabile de deces.
Accidentul vascular cerebral este efectul aterosclerozei vaselor cerebrale.

DIAGNOSTIC

Analize de sânge. Nivele ale colesterolului total peste 200 mg/dl, ale LDL colesterolului peste 100 mg/dl şi/sau ale HDL colesterolului sub 50 la bărbaţi şi sub 45 la femei, pot pune diagnsoticul de dislipidemie. De asemenea, nivelele de trigliceride în condiţii de repaus alimentar sunt clasificate ca fiind normale dacă sunt <150 mg/dl, la limita de superioară a normalului dacă sunt cuprinse între 150-199 mg/dl, ridicate dacă valoarea lor este între 200-499 mg/dl şi foarte ridicate la >500 mg/dl)
Teste specifice precum EKG, Ecografie cardiaca, Eco Doppler de artere Carotide sau ale arterelor membrelor inferioare, test de efort, Holter de EKG, coronarografie, angiografie, Angio CT, Angio RMN, etc pot fi recomandate de către medicul cardiolog curant pentru identificarea şi diagnosticarea mai precisă a afectării vasculare.

TRATAMENT

Este nevoie de individualizarea şi ajustarea permanentă a tratamentului sub control cardiologic. Pentru adulţi, un profil în afara riscului cardiovascular al grăsimilor sanguine este reprezentat de un nivel de colesterol total mai mic de 200 mg/dl, colesterolul LDL sub 100 mg/dl, colesterolul HDL mai mare de 40 mg/dl şi nivelul trigliceridelor mai mic de 150 mg/dl. Un nivel de colesterol LDL mai mic de 70 mg/dl este recomandat persoanelor cu doi sau mai mulţi factori de risc (pacienţi cu risc ridicat).

MODIFICĂRI ALE STILULUI DE VIAŢĂ

Prin dietă, exerciţii fizice şi scădere în greutate, pacienţii pot atinge de multe ori obiectivele privind nivelul lipidelor serice şi reducerea nivelului de inflamaţie din organism.
Multe evenimente coronariene şi accidente vasculare cerebrale pot fi prevenite atât prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos (o dietă echilibrată, exerciţii fizice regulate, menţinerea unei greutăţi normale şi evitarea fumatului), cât și prin urmarea unei terapii medicamentoase specifice pentru normalizarea tensiunii arteriale şi a profilului lipidic.

Activitatea fizică regulată scade riscul de BCV prin întârzierea aterogenezei, creşterea vascularizării miocardului, creşterea colesterolului HDL, îmbunătăţirea toleranţei la glucoză şi a sensibilităţii la insulină, ajutând la gestionarea greutăţii şi la reducerea tensiunii arteriale. Se recomandă o activitate fizică moderată care să consume zilnic minim 200 kcal/zi.
Reducerea grăsimilor rele şi a colesterolului din alimentaţie – cele mai importante surse de grăsimi saturate sunt carnea grasă şi cea procesată, gălbenuşul de ou, lactatele integrale şi brânzeturile grase. Sursele de grăsimi trans care trebuie evitate sunt margarinele, produsele de patiserie, cofetărie şi de fast-food.
Introducerea grăsimilor bune în alimentaţie – a grăsimilor polinesaturate până la 10% din totalul de calorii şi a grăsimilor mononesaturate până la 20% din totalul de calorii, adică a peştelui gras de minim 2 ori pe săptămână, a nucilor, seminţelor şi a uleiurilor vegetale (în special cel de măsline)
Creşterea consumului de fibre. Alegeţi sortimentele de pâine, făină, orez şi paste integrale, creşteţi cantitatea de legume şi fructe din dietă.
Atenţie la consumul de alcool. Doza recomandată este de o porţie de alcool zilnic în cazul femeilor şi maxim 2 în cazul bărbaţilor sănătoşi sub 65 de ani.
Stop fumatului. Fumatul influenţează în mod direct vasele de sânge prin vasoconstricţia pe care o produce, inclusiv formarea trombilor, instabilitatea plăcii şi aritmiile (ritm cardiac anormal). Riscul creşte cu numărul de ţigarete fumate zilnic; mărcile cu gudron scăzut nu reduc riscul. Orice expunere, inclusiv fumatul pasiv, creşte riscul de BCV.
Pierderea în greutate îmbunătăţeşte semnificativ funcţia endotelială. Chiar şi pierderile mici în greutate (5-10 kg) pot îmbunătăţi colesterolul LDL şi HDL, trigliceridele, hipertensiunea arterială, toleranţa la glucoză şi nivelurile PCR (proteina C-reactivă), chiar dacă nu este atins un IMC ideal.

PREVENŢIE

Pentru a reduce riscul de a dezvolta boli de inimă, este important să:

Alegeţi o dietă sănătoasă, bazată pe vegetale, fructe, cereale integrale şi grăsimi de calitate.
Menţineţi o greutate corectă. Dacă sunteţi obez sau supraponderal, este nevoie să scădeţi numărul total de calorii pe care îl mâncaţi zilnic şi să creşteţi nivelul de activitate fizică, astfel încât să reuşiţi în timp să slăbiţi. Dacă aveţi o greutate normală, trebuie să adoptaţi o dietă echilibrată şi să intensificaţi activitatea fizică, pentru protecţia cardiovasculară.
Faceţi mişcare în mod constant. Este important să faceţi orice formă de mişcare, cât de puţină, în fiecare zi.