Dr. Mădălina Caliţa este medic specialist chirurgie generală cu o experienţă de peste 10 ani atât în intervenţiile clasice cât și laparoscopice și deţine competenţe în chirurgia oncologică și chirurgia hepato-bilio-pancreatică.
1. Ce v-a determinat să alegeţi medicina? De ce chirurgia generală și nu altceva?
Nu am ales medicina. Am ales de la bun început chirurgia și s-a întâmplat de foarte multe ori să spun că nu aș fi făcut facultatea de medicină dacă ar fi existat facultatea de chirurgie.
Nu îmi amintesc de ce chirurgie, nu cred ca m-a determinat vreun eveniment din viaţa mea să fac această alegere. Pur și simplu a fost o chemare atât de puternică, încât am avut mereu certitudinea că pentru mine nu a existat niciodată altceva. Această decizie datează de când eram prea mică să știu exact ceea ce înseamnă meseria de chirurg, credeam că este “ceva între asistent și doctor”.
2. Cine v-a fost mentor?
Mentorul meu a fost dl Conf. Dr. Mihnea Ionescu, un chirurg desăvârșit și un om extraordinar, căruia o să îi fiu veșnic recunoscătoare pentru tot ce m-a învăţat. Institutul Fundeni mi-a oferit o experienţă deosebit de importantă pentru formarea mea profesională – un volum mare de pacienţi cu o cazuistică foarte diversificată. Pentru un chirurg asta înseamnă adevărata școală, pentru că spre deosebire de specialităţile clinice, în chirurgie pacienţii se fac bine trecând prin mâna chirurgului, ceea ce înseamnă o responsabilitate imensă. Contează așadar foarte mult experienţa, chirurgia este un soi de meșteșug pe care îl deprinzi numai prin exerciţiu, de aceea este vital să ai un exemplu desăvârșit de la care ”să furi” efectiv meseria.
Dar într-o școală de chirurgie precum cea de la Institutul Fundeni sunt mulţi cei de la care înveţi: Prof. Dr. Irinel Popescu, Prof. Dr. Cătălin Vasilescu, Dr. Traian Dumitrașcu.
3. Care sunt tipurile de intervenţii chirurgicale oncologice pe care le efectuaţi?
De principiu, împreună cu echipa mea, abordăm toate tipurile de neoplazii din sfera chirurgiei generale: tumorile colorectale și de intestin subţire, gastrice, pancreatice, splenice, tumorile cu punct de plecare genital (col uterin, endometru, ovar), tumori mamare.
4. Ce afecţiuni pot fi operate minim-invaziv și care sunt avantajele chirurgiei laparoscopice?
Chirurgia minim invazivă ia din ce în ce mai mult amploare, chiar și în cadrul chirurgiei oncologice care este atât de complexă.
De exemplu, în privinţa afecţiunilor benigne, cum ar fi: colecistita, tumorile ovariene, hernia hiatală, eventraţiile postoperatorii chirurgia minim-invazivă prin abord laparoscopic este varianta optimă de tratament chirurgical. De la o vreme, se pare că din ce în ce mai mult, este utilizată cu succes și în chirurgia oncologică, în tratamentul: tumorilor colorectale, neoplasmele cu punct de plecare genital (col uterin, endometru), tumorile splenice.
Avantajele chirurgiei minim invazive sunt incontestabile:
- Incizii mai mici și risc scăzut al complicaţiilor postoperatorii legate de plagă și peretele abdominal
- Durere postoperatorie redusă
- Numărul zilelor de spitalizare mai mic
- Reintegrarea socială și reluarea precoce a activităţilor
5. Pentru pacienţi, comunicarea cu medicul este esenţială. Pe lângă informaţiile despre intervenţie și despre riscuri, ei au nevoie de o interacţiune umană cu medicul, acest lucru le da foarte multă încredere. Cum este de partea cealaltă? Are nevoie chirurgul de încrederea pacientului?
Pacientul oncologic este foarte diferit faţă de pacientul cu boală benignă. Dacă un pacient operat de hernie pleacă vindecat acasă, cel mai probabil nu va mai avea niciodată vreo problemă. În schimb, pentru pacientul oncologic situaţia este puţin mai delicată. Intervenţia chirurgicală este doar începutul luptei cu cancerul. El va urma cel mai probabil un tratament oncologic: chimioterapie, radioterapie, tratamente lungi și greu de suportat, nenumărate controale și alte investigaţii. Sunt pacienţi care necesită o altă abordare, au nevoie de cât mai multe informaţii despre etapa în care se află pentru că prin cunoaștere reușesc să își mai reducă din anxietate.
Din acest motiv, empatia medicului și încrederea pacientului sunt esenţiale. Această relaţie reciprocă face ca pacientul să intre în această luptă cu un psihic mai bun, esenţial nu doar pentru evoluţia postoperatorie, cât și pentru ce urmează după. Pe de altă parte, un pacient care are încredere în medicul lui este un pacient compliant la tratament și va veni în mod conștiincios la controale, lucru deosebit de important pentru succesul tratamentului.
6. Ce activităţi preferaţi in timpul liber? Care sunt hobby-urile și pasiunile dumneavoastră?
Îmi plac filmele și cărţile bune, îmi place să joc bridge, să înot și din ce in ce mai mult să grădinăresc.