De la primele simptome până la diagnostic pot trece 5-10 ani. Femeia afectată de boală consultă nu numai medicul ginecolog, ci și medici de alte specialităţi, gastroenterolog, urolog, medici de medicină internă. De ce durează atât de mult diagnosticarea endometriozei?
Prof. Dr. Elvira Brătilă, medic primar obstetrică-ginecologie:
În ciuda eforturilor de informare și conștientizare, endometrioza rămâne încă o patologie subdiagnosticată, nu pentru că femeile nu se prezintă la medic, simptomatologia fiind de cele mai multe ori foarte “zgomotoasă”,însemnând durere, infertilitate, traumă fizică și emoțională, dar adevăratul motiv al subdiagnosticării și abordării terapeutice incorecte este o insuficientă cunoaștere a patologiei și particularităților ei.
Pornind de la principiul: “în medicină vezi doar ceea ce știi și cauți ceea ce cunoști”, ȋn diagnosticul endometriozei este necesară o cunoaștere și o corelație perfectă între datele oferite de examenul clinic și de cele oferite de examenul imagistic, ecografic sau RMN cu protocol de endometrioză, iar medicul ginecolog este cel care evaluează și gestionează această sinergie, pentru a oferi tabloul complet al patologiei, diagnostic de certitudine și o cale terapeutică optimă și personalizată fiecărui caz.
Un prim motiv pentru tergiversarea diagnosticului este că leziunile de endometrioza sunt localizate și în altă parte decât ovarul. Ele pot apărea pe ligamentele uterului, intestine, vezica, peritoneu, nefiind atât de evidente la examenul clinic sau ecografic. Cunoscând și dezvoltând în timp o profundă cunoaștere a patologiei, dobândind experiență în chirurgia cazurilor complexe de endometrioza profundă, poți în cele mai multe cazuri să îți dai seama de localizarea leziunilor după examenul clinic și ecografic al pacientei.
Când este recomandat RMN-ul cu protocol de endometrioză?
De cele mai multe ori RMN-ul cu protocol de endometrioza vine ca o confirmare a ceea ce ai văzut deja ecografic și aduce și pacientei o reconfirmare a ceea ce I s-a spus. Observăm în anumite cazuri că pacientele insistă să completeze investigațiile făcute, considerând că RMNul este o condiție sine-qua-non pentru a avea certitudinea diagnosticului. Există o categorie de medici care consideră că dacă trimit pacienta către RMN cu protocol de endometrioza acest fapt le aduce mai multe date despre ce nu văd clinic și ecografic. În unele cazuri ecografia realizată de un medic specializat în diagnosticul și tratamentul endometriozei este absolut suficientă. Cunoscând această patologie și trecând toate datele prin prisma experienței de ani în diagnosticul și tratamentul acestei boli, poți să oferi plus valoare investigațiilor imagistice pe care le-ai cerut, pentru a o oferi un diagnostic la timp și o cale terapeutică optimă.
Un diagnostic la timp si corect asigură și un tratament optim? Cunoscând bine chirurgia bolii, aceasta te învață că de multe ori intraoperator pacienta poate fi operată pentru un chist ovarian, când de fapt se întâmplă să aibă multiple determinări de endometrioza profundă, iar chirurgul să nu le recunoască. Se întâmplă acest lucru pentru că leziunile pot să nu aibă un aspect tipic, pot să fie albe, fibroase, roșiatice, puncte închise la culoare, pot trece cu vederea sau pot să le ia ca pe determinări de endometrioza superficială. Tratamentul pentru endometrioza superficială este diferit față de cel pentru endometrioza profundă. Aceasta explică de ce operațiile se fac incomplet, din cauza nerecunoașterii leziunilor. O altă dificultate apare din incapacitatea de a exciza toate leziunile. Pe de altă parte, nu este deloc greșit sau rușinos dacă acel chirurg recunoaște leziunile de endometrioza și nu poate să le excizeze, să scrie în biletul de externare toate aceste lucruri, să I le explice pacientei ca apoi, dacă simptomele persistă după operație, pacienta să știe să se adreseze unui expert de grad 2 sau 3, care să îi asigure excizia completă a leziunilor profunde, în echipe multidisciplinare, dacă este cazul.
Din păcate, endometrioza este încă subdiagnosticată și suboptimal tratată. Este necesară multă cunoaștere a patologiei și ceea se cheamă “un ochi format”, atât ȋn ce privește diagnosticul, cât și conduita terapeutică. Iată de ce susțin că principiul: “nu vezi decât ceea ce știi și nu cauți decât ceea ce cunoști” este perfect superpozabil în abordarea endometriozei.