Ne-am obişnuit să vorbim despre ecografie ca fiind metoda banală prin care vizualizăm, în general, abdomenul, tiroida, sânul, inima.
Acestea sunt aplicaţii clasice, însă de-a lungul timpui, lucrurile au evoluat fantastic, odată cu apariţia unor ecografe şi metode de examinare din ce în ce mai sofisticate. Astăzi ecografia este comparabilă şi chiar depăşeşte – în anumite cazuri – ca valoare diagnostică, unele metode considerate “de aur“, ca Rezonanţa Magnetică, în anumite investigaţii musculoscheletale, sau chiar CT-ul (de exemplu în evaluarea colecistului sau tiroidei).
Ecografia cu elastografie se poate folosi pentru evaluarea corectă a naturii nodulilor tiroidieni, a celor mamari, a nodulilor prostatei, dar şi a afecţiunilor musculotendinoase. În ultimul timp a apărut şi elastografia hepatică, care permite măsurarea exactă a gradului de elasticitate a parenchimului hepatic, cu exprimarea calitativă (sub forma unor “hărţi“ colorate ), dar şi cantitativă (în kPa), ceea ce face ca această metodă să poată cuantifica exact gradul de fibroză şi, prin aceasta, să se substituie puncţiei hepatice.
Este bine să amintim şi evaluarea sânului printr-o ecografie specifică, numită “ductală“, care, împreună cu elastografia “strain“ şi “shear wave“ permite un diagnostic de acurateţe pentru tumorile foarte mici ale sânului şi care tinde să devină principala metodă de screening mamar ce poate pune diagnosticul fără iradiere.
Stadializarea tumorilor rectale prin ecografie transrectală, cu precizarea gradului de invazie la nivelul straturilor peretelui rectal, evaluarea colecţiilor pararectale, a sfincterelor anale prin ecografie transperineală reprezintă alte utilizări mai puţin cunoscute ale metodei ecografice.
Nu în ultimul rând, ecografia musculoscheletală, cu evaluarea articulaţiilor, tendoanelor şi muşchilor este de un real folos în reumatologie, ortopedie şi traumatologie. Amintim aici şi ecografia de nervi periferici pentru precizarea leziunilor sau compresiilor nervoase în diverse afecţiuni cum sunt: sindromul de canal carpian, pareze sau paralizii periferice, nevroame etc.
Ecografia Doppler de vase periferice şi axe carotidiene este cunoscută şi apreciată pentru acurateţe şi rapiditatea diagnosticului, dar mai puţin cunoscut este examenul Doppler al arterei oftalmice şi examenul aortei abdominale şi vaselor mezenterice, mai ales în durerile abdominale date de ischemia mezenterică.
Spitalul Monza pune la dispoziţia pacienţilor un aparat de top, dotat cu toate softurile necesare efectuării acestor investigaţii (şi nu numai acestea) de către un specialist de top, Dr. Cornel Lungu, medic primar, specialist în ecografie generală.
In cadrul Spitalului Monza, Dr. Cornel Lungu efectuează toate tipuri de ecografii: ecografii abdominale, de părţi moi, Doppler cerebral, periferic și de vase abdominale, musculoscheletale si de nervi periferici, endocavitare, transrectale – pentru depistarea tumorilor si ecografii cu armonică de contrast. De asemeni, efectueaza si ecografii cu elastografie – hepatice, pentru depistarea fibrozei si ductale – pentru depistarea cancerului mamar.
