Boala cardiacă ischemică: cauze, simptome, diagnostic și opțiuni de tratament

Boala cardiacă ischemică, cunoscută și sub denumirea de cardiopatie ischemică, este una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare și principala cauză de deces la nivel mondial. Această afecțiune apare atunci când fluxul de sânge către inimă este redus sau blocat, privând astfel inima de oxigen și nutrienți esențiali. În lipsa unui tratament adecvat, boala cardiacă ischemică poate duce la complicații severe, precum infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă.

Cauzele bolii cardiace ischemice

Principala cauză a bolii cardiace ischemice este ateroscleroza, un proces în care plăci de lipide se acumulează în arterele coronare, îngustându-le și limitând astfel fluxul de sânge către inimă. Acest proces poate începe chiar din copilărie și continuă pe parcursul vieții.

Există mai mulți factori de risc care pot crește probabilitatea de a dezvolta ateroscleroză și, implicit, boala cardiacă ischemică. Aceștia includ:

fumatul;
hipertensiunea arterială;
hipercolesterolemia (colesterolul mărit);
obezitatea sau supraponderea;
stilul de viață sedentar;
fumatul;

Riscul de boală cardiacă ischemică crește odată cu vârsta. Istoricul medical familial de boală cardiacă ischemică reprezintă, de asemenea, un factor de risc pentru această afecțiune.

Simptomele bolii cardiace ischemice

Simptomele bolii cardiace ischemice pot varia de la o persoană la alta, în funcție de diferiți factori, inclusiv vârsta, sexul, sănătatea generală și istoricul medical. Unele dintre cele mai comune simptome ale bolii cardiace ischemice includ:

angina pectorală;
dificultățile de respirație;
oboseala;
palpitațiile;
stările de amețeală sau leșin.

Cel mai frecvent simptom al bolii cardiace ischemice este angina pectorală, care se manifestă ca o durere sau o senzație de presiune în piept care se poate extinde la braț, gât, maxilar sau spate. Această durere este de obicei declanșată de efort fizic sau stres emoțional și se ameliorează la odihnă ori cu tratament medicamentos. Există însă și cazuri în care principalele simptome sunt reprezentate de dispnee sau dificultățile de respirație și de oboseală.

Trebuie menționat că, de regulă, simptome precum cele menționate mai sus apar în stadii avansate ale bolii cardiace ischemice. În stadii incipiente, această boală poate fi asimptomatică, singura modalitate de a o depista timpuriu fiind prin intermediul controalelor regulate. Există și cazuri în care primul semn al bolii este infarctul miocardic (atacul de cord). Acesta se produce atunci când fluxul de sânge prin arterele coronare este blocat complet sau parțial, iar simptomele sale includ, de obicei:

durere în piept severă, care iradiază către braț, maxilar, gât, spate sau abdomen;
transpirație;
dificultăți de respirație;
stare de amețeală;
greață.

Diagnosticarea bolii cardiace ischemice

Medicul cardiolog diagnostichează cardiopatia ischemică pe baza unui examen clinic atent, care ia în considerare simptomele pacientului, istoricul medical și rezultatele unor teste specifice. Printre cele mai importante investigații recomandate în screeningul și diagnosticarea bolii cardiace ischemice se numără:

ECG sau EKG (electrocardiograma) – măsoară activitatea electrică a inimii;
ecocardiografia (ecografia cardiacă) – utilizează ultrasunete pentru a crea o imagine a inimii ce permite verificarea structurii și funcției acesteia;
testul de efort/ stres – evaluează funcția cardiacă în timpul efortului fizic/ sub efectul unor medicamente și poate ajuta la identificarea zonelor cu flux sanguin redus;
radiografia toracică – oferă imagini ale inimii, plămânilor și ale altor organe din piept ce pot fi folosite în procesul de diagnosticare;
angiografia coronariană (coronarografia) – presupune vizualizarea arterelor coronare cu ajutorul razelor X, după injectarea unei substanțe de contrast, și permite identificarea zonelor îngustate sau blocate;
scorul de calciu coronarian – implică măsurarea cantității de calciu din artere printr-o tomografie computerizată (CT);
scintigrafia miocardică de perfuzie – poate arăta dacă există zone ale mușchiului cardiac care nu primesc suficient sânge.

Opțiuni de tratament pentru boala cardiacă ischemică

Tratamentul bolii cardiace ischemice depinde de severitatea bolii și de prezența complicațiilor. Obiectivele tratamentului includ ameliorarea simptomelor, prevenirea progresiei bolii și îmbunătățirea fluxului sanguin către inimă. De regulă, pentru a se atinge aceste obiective, sunt necesare modificări ale stilului de viață, tratament medicamentos și, în cazurile severe, intervenții pentru restabilirea circulației normale a sângelui. Două dintre cele mai comune proceduri sunt angioplastia și bypassul coronarian.

Modificări ale stilului de viață

Aceste pot include adoptarea unei diete echilibrate, exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat și controlul tensiunii arteriale și al colesterolului. Toate aceste măsuri pot ajuta la încetinirea progresiei bolii.

Tratament medicamentos

Medicamentele pot fi recomandate pentru a reduce durerea, a preveni formarea cheagurilor de sânge și a îmbunătăți funcția cardiacă.

Angioplastia cu balon și stent

Angioplastia este o procedură din sfera cardiologiei intervenționale ce implică dilatarea vasului de sânge îngustat cu ajutorul unui balon, urmată de montarea unui stent ce va menține artera deschisă și va permite asigurarea unui flux de sânge adecvat către inimă

Bypassul coronarian

Bypassul coronarian este o intervenție de chirurgie cardiovasculară ce presupune utilizarea unei grefe vasculare pentru a devia circulația sângelui și a permite acestuia să ocolească zona de arteră blocată.

În chirurgia cardiacă convențională se practică sternotomia mediană – deschiderea toracelui prin secționarea sternului. Operația se face pe cord oprit, iar funcția inimii este preluată temporar de o pompă de circulație extra-corporeală.[3] Această intervenție se poate realiza și pe cord bătând, fără circulație extracorporală, chiar și când este nevoie de realizarea a două sau trei bypassuri. Este o intervenție complexă, ce presupune anumite riscuri. Ca alternativă microinvazivă, se poate opta pentru:

chirurgie microinvazivă – prin minitoracotomie stângă, se realizează o incizie mică intercostală, prin care se poate recolta grefonul cel mai utilizat pentru realizarea unui bypass coronarian, și anume artera mamară internă stângă și, de asemenea, se realizează bypassul dorit, pe cord bătând și fără circulație extracorporală, operație cunoscută sub numele de MIDCAB;
chirurgie cardiacă asistată robotic – în chirurgia cardiacă robotică, toate mișcările sunt efectuate de brațele unui robot chirurgical controlat de chirurg; chirurgul controlează brațele robotului de la o consolă, urmărind o imagine tridimensională mărită a zonei de operat; nu sunt necesare incizii mari, ci doar câteva incizii mici intercostale.[6]

Boala cardiacă ischemică este o afecțiune ce poate avea urmări grave, dar cu un tratament adecvat poate fi controlată și pot fi prevenite complicațiile. Este însă necesar să fie diagnosticată și tratată la timp, iar, în lipsa simptomelor, acest lucru este posibil doar printr-o monitorizare atentă a sănătății cardiovasculare prin controale cardiologice regulate.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat, programează-te la un consult de specialitate!

Bibliografie:

„The Top 10 Causes of Death”, World Health Organization, 7 Aug. 2024, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/the-top-10-causes-of-death. Accesat la 23 Oct. 2024.
„About Coronary Artery Disease (CAD)”, Centers for Disease Control and Prevention, 20 May 2024, www.cdc.gov/heart-disease/about/coronary-artery-disease.html. Accesat la 23 Oct. 2024.
„Coronary Heart Disease”, NHS, Oct. 2018, www.nhs.uk/conditions/coronary-heart-disease/. Accesat la 23 Oct. 2024.
„Coronary Heart Disease”, MedlinePlus Medical Encyclopedia, 2019, medlineplus.gov/ency/article/007115.htm. Accesat la 23 Oct. 2024.
„Myocardial Perfusion Scan”, British Heart Foundation, 2023, www.bhf.org.uk/informationsupport/tests/myocardial-perfusion-scan. Accesat la 23 Oct. 2024.
„Minimally Invasive Heart Surgery”, Cleveland Clinic, 7 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/treatments/17233-minimally-invasive-heart-surgery. Accesat la 23 Oct. 2024.