Medic specialist cardiologie

Și-a definitivat formarea profesională în clinici renumite din Europa – Institutul Inimii din Berlin, Institutul Inimii din Leipzig, Germania și Grupul Hirslanden din Zurich, Elveția. A decis să practice cardiologia în România și s-a alăturat echipei Monza, datorită scopului nostru comun: excelența în cardiologie. Din 2015 este acreditată european în implantarea și programarea dispozitivelor intracardiace (PM, ICD, ILR). 

Evaluarea sincopei – the state of art

Dacă până acum nu te-ai confruntat, tu sau cineva din jurul tău, cu o astfel de situație, probabil că sincopa este doar un alt termen medical complicat care nu-ți spune nimic. Cu toate astea, datele epidemiologice ne arată că sincopa este un motiv frecvent de prezentare la medic, cu un număr anual de episoade ce variază între 18 și 39 la 1000 de pacienți. Ce înseamnă totuși sincopa? Sincopa definește pierderea stării de cunoștință pentru o perioadă scurtă de timp, de obicei de câteva secunde și este consecință directă a oxigenării insuficiente a creierului. Este o experiență alarmantă pentru persoana căreia i se întâmplă dar și pentru cei care asistă, cu atât mai mult dacă această situație apare în deplină activitate fizică sau intelectuală. La birou, la cumpărături, la cină. Sau la volan de exemplu. Ne-am gândit să povestim în paginile următoare totul despre acest diagnostic și ce este de făcut pentru a preveni repetarea sincopei.

Cauzele în care creierul primește, pentru o perioadă scurtă de timp, oxigen prea puțin se împart în mai multe categorii. Traumatismele directe la nivelul cutiei craniene sau tulburările epileptice sunt o cauză evidentă. În lipsa lor, însă, situația pare cu totul neprevăzută. Cauzele cardiovasculare sunt tema noastră de astăzi. Ele se împart în cauze cardiace și cauze de hipotensiune arterială. Când ne referim la cauzele cardiace, avem în vedere bolile structurale ale inimii cum sunt boli congenitale de tipul cardiomiopatiei hipertrofice obstructive – noi folosim termenul de CMHO (vezi detalii despre Centrul nostru de CMH pe www.spitalulmonza.ro, secțiunea Cardiomyopathy Center) sau stenoză aortică (valva aortică se calcifică și nu se mai poate deschide la capacitate maximă – de aici și debitul scăzut de sânge, care se repercuta la nivel cerebral). Diagnosticul corect se stabilește în urma efectuării unei ecografii cardiace. Disecția de aortă (ruperea vasului principal de sânge din corp) poate determina sincopa dar de obicei tabloul clinic în acest caz este fulminant și tratamentul este o mare urgentă medicală. Probabil cele mai ‘ascunse’ cauze, și prin ascunse vreau să spun că sunt dificil de detectat și documentat, sunt cauzele aritmice. Cum reușim totuși să diagnosticăm corect astfel de cazuri medicale? Am pus mână în mână mai mulți factori: cunoștințe medicale, multă atenție la detalii a personalului auxiliar, tehnologie ultramodernă cu tehnici de ultimă generație și cel mai important, o legătură strânsă medic-pacient.

Noi, personalul medical, când vorbim de aritmii, ne referim la tulburări electrice ale inimii. Altfel spus, atunci când impulsul electric are un drum haotic prin inimă, sau o viteză mică cu care se deplasează și pulsul devine foarte scăzut (puls<40bpm) sau din contră devine foarte rapid – atât de rapid încât inima nu mai are timp sa se umple cu sânge și ‘pompează în gol’ – sunt doar câteva exemple (există în total aproximativ 80 tipuri de aritmii). Toate aceste tulburări electrice se pot manifesta doar uneori, pe perioade extrem de scurte de timp – de obicei în același timp cu producerea episodului de sincopă, și odată cu revenirea la normal, dispare și orice urmă a tulburării de ritm.

Ambulatorul Spitalului Monza este conceput să primească și să gestioneze cazurile de sincopă la care etiologia este neclară. Anamneza corectă este primul pas către un diagnostic exact, detaliile elaborate despre conjunctura în care s-a produs incidentul ne ajută enorm, ca și simptomele prevestitoare – aura, amețeala, etc, sau cum te-ai simțit după episodul de sincopă.  De multe ori, sincopa se însoțește de amnezia momentului respectiv și atunci ne este utilă povestea martorilor care au asistat la eveniment.

EKG-ul de repaus reprezintă o înregistrare de 10 secunde a activității electrice a inimii. Este extrem de util pentru diagnosticul unor tulburări electrice congenitale (sindrom Brugada, displazie aritmogenă de ventricul drept – doar câteva exemple) sau dobândite (modificări electrice ale inimii în urma unui tratament – antibiotic, diuretic). Atenție însă, un EKG normal nu însemnă că nu ai nicio aritmie cardiacă, înseamnă doar că în acel moment în care s-a efectuat înregistrarea nu ai avut niciuna! Destul de logic, dar ce e de făcut? În acest caz, soluția este o înregistrare a activității electrice pe o durată mai lungă de timp, să zicem 24 de ore. Acesta este Holterul EKG – de dimensiunea unui telefon mobil, îl porți cu tine 24 sau 48 sau 72 de ore și el înregistrează pe un memory-stick secundă cu secundă activitatea electrică a inimii tale. Este foarte multă informație de interpretat după aceea (gândește-te că în 24 de ore o inima bate de aprox. 86.000 de ori) – dar cu asta ne ocupăm noi, medicii, când trebuie să interpretăm un Holter. Există și variante de stocare pe o perioadă mai lungă – în Spitalul Monza dispunem de device-uri ultra moderne de dimensiunea unui stick de memorie, pe care le implantăm sub piele și ele sunt extrem de utile pentru că au o capacitate de memorie de 4 ani – nu te speria, nu înseamnă că ne mai vedem peste 4 ani ci stabilim periodic întâlniri (de obicei o dată la 3 luni) să interogăm aparatul – adică verificăm dacă device-ul a înregistrat un eveniment notabil.

O altă etapă de diagnostic este testul de efort. În Ambulatorul Spitalului Monza se efectuează zilnic între 5 și 10 teste de efort, care răspund la diferite indicații – atât de screening cardiac (vezi programul nostru pentru sportivii amatori) cât și de diagnostic – de exemplu la pacienții cu sincopă. Testul de efort presupune, conform protocolului nostru, mers alert pe o bandă rulantă ușor înclinată (folosim uneori și bicicleta, după caz) până la o treaptă de efort considerată maximală pentru o persoană anume. În acest timp, se urmărește pe un monitor activitatea electrică a inimii – apar tulburări de ritm la eforturi mari? Bătăi în plus ale inimii?  Pulsul scade în mod paradoxal la efort sau nu crește suficient? – sunt toate întrebări pe care urmărim să le clarificăm în timpul acestui test.

În funcție de cauza sincopei, tratamentul este în mod evident ajustat fiecărui caz. Necesitatea de stimulator cardiac, de pacing, cum spunem noi, este evidențiată de un puls cardiac prea mic sau cu întreruperi – documentat prin una din metodele descrise mai sus. Stimulatorul cardiac este un dispozitiv care se implantează subcutanat, are 1, 2 sau 3 (după caz) sonde care ajung în cavitățile inimii și care stimulează electric inima să se contracte la o frecvență care să asigure buna funcționare a organismului. Bateria are în zilele noastre o durată de viață foarte lungă – între 10 și 14 ani – asta dacă ne amintim că acum 20 de ani, aparatul trebuia schimbat pentru epuizarea bateriei o dată la câteva luni. Pentru implantarea unui astfel de aparat, perioada de internare este de obicei de o noapte și în general, este doar o măsură de monitorizare imediat post-operatorie. Controlul stimulatorului se face în primul an după implantare, o dată la 3-6 luni, ulterior o dată pe an – ceea ce nu e foarte solicitant pentru pacient și este de asemenea o ocazie bună să te programezi și pentru un check-up regulat.

Nu orice pacient care a experimentat o sincopă cardiacă are nevoie de stimulator cardiac și de asemenea, unii pacienți cu sincopă beneficiază enorm de pe urma unui stimulator cardiac – prin urmare este esențial de diferențiat aceste 2 categorii de pacienți. Abordarea modernă a acestei patologii o găsești în Ambulatorul Spitalului Monza și presupune un staff bine pregătit, echipament modern și expertiză suficientă în managementul unor astfel de cazuri. Dacă ai experimentat o sincopă, sau știi pe cineva căruia i s-a întâmplat, dacă s-au asociat și traumatisme fizice în timpul căzăturii, probabil te îngrijorează gândul că s-ar putea repeta. În concluzie, sincopa este un diagnostic complex, multifațetat și punctul principal în tratamentul său este colaborarea dintre medicul tău și tu- ca pacient.