Una dintre cele mai frecvente afecțiuni gastroenterologice este boala de reflux gastroesofagian, care se manifestă atunci când conținutul acid din stomac se întoarce în esofag, provocând simptome neplăcute pacienților.

Ce este boala de reflux gastroesofagian (BRGE)?

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune comună care afectează sistemul digestiv, în particular porțiunea dintre esofag și stomac. Este caracterizată prin refluxul anormal al conținutului gastric acid sau alcalin înapoi în esofag, ceea ce poate duce la simptome incomode și uneori dureroase, precum și la potențiale complicații pe termen lung, precum esofagita de reflux, esofagul Barrett sau, în unele cazuri, carcinomul esofagian.

Cauzele bolii de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian este cauzată de o serie de factori care influențează funcționarea sfincterului esofagian inferior și presiunea intra-abdominală. Acești factori contribuie la capacitatea redusă a sfincterului esofagian de a împiedica refluxul conținutului gastric în esofag.

• Slăbirea sau disfuncția sfincterului esofagian inferior;
• Stilul de viață – consumul de alimente grase, ciocolată, mentă, alimente picante, cafea și ceai, consumul de alcool, fumatul, mâncatul în cantități mari;
• Anumite condiții medicale – obezitate, hernie hiatală, sarcina;
• Medicamente – antiinflamatoare nesteroidiene, bronhodilatatoare, anticolinergice, antidepresive;
• Factori genetici;
• Stresul – deși nu provoacă direct BRGE, poate exacerba simptomele și poate influența modul în care acestea sunt percepute și raportate.

Prevenția bolii de reflux gastroesofagian

Prevenția bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) implică în principal adoptarea unui stil de viață sănătos și ajustări ale obiceiurilor alimentare pentru a reduce presiunea intra-abdominală și a minimiza factorii care pot relaxa sfincterul esofagian inferior.

• Evitați alimentele care declanșează refluxul, cum ar fi alimentele grase, prăjite, citrice, tomatele, ciocolata, menta, alimentele picante, și băuturile carbogazoase;
• Limitați consumul de cafea și alcool;
• Mâncați porții mai mici, deoarece mesele mari pot crește presiunea asupra stomacului și pot facilita refluxul;
• Nu mâncați cu câteva ore înainte de culcare, pentru a permite timp de digestie și a reduce riscul de reflux nocturn;
• Menținerea unei greutăți sănătoase;
• Renunțarea la fumat;
• Practicați exerciții fizice regulate;
• Gestionați stresul.

Simptomele refluxului gastroesofagian

Pe lângă simptomele cunoscute, există și alte manifestări mai puțin cunoscute care pot afecta diferite părți ale corpului.

Simptome comune ale BRGE

• Pirozis (arsuri la stomac) – o senzație de arsură sau disconfort care apare de obicei după mese, poate dura câteva minute sau ore și se simte în mod tipic în spatele sternului;
• Regurgitație acidă – senzația de acid sau conținut alimentar care se întoarce în gât sau chiar în gură, adesea cu un gust amar sau acru.
•  

Simptome mai puțin cunoscute ale BRGE

• Dureri în gât;
• Dureri în piept;
• Răgușeală;
• Exces de salivă;
• Tuse cronică;
• Dificultăți de înghițire (disfagie);
• Senzația de nod în gât.
•  

Posibile complicații ale refluxului gastroesofagian

BRGE poate duce la mai multe complicații, unele dintre acestea fiind relativ minore, iar altele mai severe. Principalele complicații asociate cu BRGE includ:

• Esofagită;
• Stricțuni esofagiene (îngustarea esofagului);
• Probleme respiratorii;
• Laringită;
• Esofag Barrett;
• Adenocarcinom esofagian;
• •  

Pentru a contribui la prevenția acestor complicații, pacienții cu simptome persistente sau severe de BRGE ar trebui să consulte un medic gastroenterolog pentru o evaluare amănunțită și pentru identificarea opțiunilor de tratament adecvate.

Diagnosticarea refluxului gastroesofagian

Diagnosticarea bolii de reflux gastroesofagian BRGE implică o combinație de evaluare clinică, teste și proceduri specifice pentru a confirma prezența refluxului acid și pentru a evalua severitatea simptomelor.

Medicul gastroenterolog va începe prin a discuta despre simptomele pe care le resimte pacientul, inclusiv frecvența, durata și factorii declanșatori. Se va discuta și despre istoricul obiceiurilor alimentare, stilului de viață și oricăror medicamente care ar putea influența simptomele de reflux.

Endoscopie superioară (gastroscopie) este adesea folosită pentru a examina esofagul, stomacul și duodenul. Permite medicului să vizualizeze direct mucoasa esofagiană și să identifice orice semne de inflamație, eroziuni sau alte anomalii. Poate include și biopsii pentru a exclude alte condiții, cum ar fi esofagul Barrett.

Testul cu pH-metrie esofagian măsoară aciditatea în esofag pe o perioadă de 24 de ore. Un senzor mic este plasat în esofag pentru a înregistra când și cât de des acidul gastric intră în esofag. Este considerat standardul pentru diagnosticarea BRGE.

Manometria esofagiană măsoară mișcările musculare ale esofagului și funcționarea sfincterului esofagian inferior. Este utilă pentru a evalua cauzele disfagiei (dificultatea de a înghiți) și pentru a confirma disfuncția sfincterului.

Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian

Tratamentul BRGE implică o combinație de modificări ale stilului de viață, managementul alimentației și terapie medicamentoasă. Scopul tratamentului este de a ameliora simptomele, de a vindeca leziunile esofagiene și de a preveni complicațiile.

• Evitați alimentele care declanșează simptomele;
• Mâncați în cantități mici și frecvente;
• Nu vă culcați imediat după masă; așteptați cel puțin trei ore înainte de a merge la culcare;
• Mențineți o greutate corporală sănătoasă pentru a reduce presiunea asupra abdomenului;
• Renunțați la fumat;
• Medicamentele antiacide ajută la neutralizarea acidului stomacal și oferă o eliberare rapidă pentru arsurile minore la stomac.
• •  

Pe lângă modificările stilului de viață și terapia medicamentoasă, intervențiile chirurgicale pot fi luate în considerare în anumite situații specifice. Pacienții tineri sau cei care nu obțin ameliorare suficientă a simptomelor în ciuda terapiei medicamentoase pot fi candidați pentru chirurgie.

Când trebuie să consultați un medic gastroenterolog?

Consultul gastroenterologic nu ar trebui amânat în cazul în care suferiți de dureri abdominale, arsuri stomacale, greață, vărsături, diaree sau constipație, dificultăți în inghițire, sânge în scaun.

Pentru o consultație de specialitate, ne puteți contacta la 021.9983 sau completând formularul de mai jos: