Ce sunt anevrismele cerebrale?

Anevrismele cerebrale sunt dilatații anormale ale arterelor cerebrale, ce se dezvoltă ca urmare a unor puncte slabe în peretele arterial. Anevrismele cerebrale sunt de mai multe tipuri: sacular, disecant, micotic și pseudoanevrisme.

Cauza apariției anevrismului cerebral

Cauzele anevrismelor, în totalitate, sunt defecte la naștere: modificarea structurii peretelui vascular, infecțiile micotice cerebrale și trauma cerebrală (în special cea penetrantă). Cele mai multe anevrisme apar sporadic, acestea sunt anevrismele cerebrale saculare, ce apar în 85% din cazuri la bifurcația unei artere cerebrale în circulația cerebrală anterioară, și în 15% din cazuri în circulația cerebrală posterioară. Există boli ce pot fi asociate cu anevrismele cerebrale cum ar fi următoarele: rinichiul polichistic, displazia fibromusculară, malformațiile arterio-venoase, bolile de țesut conjunctiv, sindromul Marfan, boala Ehlers-Danlos și sindromul Osler-Weber-Rendu.

Ghidurile curente recomandă screeningul pentru anevrisme cerebrale, dacă două sau mai multe rude de gradul întâi într-o familie sunt cunoscute să aibă un anevrism cerebral.

Prevalența anevrismelor este de 3-5% în populația generală; aproximativ jumătate dintre acestea se rup. Incidența anuală a rupturii anevrismelor este de aproximativ șapte din 100.000 de persoane. Riscul de ruptură este de 0,05-2% pe an, în funcție de mărimea și tipul anevrismului.

Cum se clasifică

Din punctul de vedere al pacientului, anevrismele cerebrale vor fi împarțite în două mari clase: anevrisme rupte și anevrisme nerupte. Cele rupte sunt urgențe neurochirurgicale absolute, iar cele nerupte nu reprezintă o urgență, dar necesită o formă de tratament sau cel puțin supraveghere medicală prin imagistică.

Cum se manifestă? Simptome

Cel mai comun mod de prezentare al unui anevrism cerebral este ruperea acestuia, și producerea unei condiții grave: hemoragie subarahnoidiană anevrismală. O astfel de hemoragie subarahnoidiană se manifestă printr-o cefalee extrem de violentă, descrisă de pacient ca cea mai puternică durere de cap din viața sa. Poate fi asociată cu o pierdere a cunoștintei pentru câteva minute sau chiar mai mult. Pot fi prezente crize de epilepsie, deficite neurologice, meningism și comă.

Uneori, anevrismele cerebrale cresc în dimensiuni, fără să se rupă; apăsând pe structurile cerebrale învecinate, pot determina deficite neurologice focale, paralizii de nervi cranieni și crize de epilepsie -acest tip de prezentare este mult mai rar, prognosticul fiind mult mai bun dacă sunt tratate înainte să se rupă.

Cum se stabilește diagnosticul?

Pentru anevrismele nerupte, pacientul este supus de obicei unui examen imagistic IRM sau CT pentru cefalee, epilepsie, deficite neurologice etc. Uneori, descoperirea anevrismului este fortuită. Anevrismele nu sunt vizualizate pe orice secvență IRM sau CT, ci numai de anumite secvențe IRM și CT, respectiv angio-RMN și angio-CT. Pentru ca aceste secvențe să fie realizate de către radiolog, trebuie să fie ridicată suspiciunea de anevrism. Odată descoperit un anevrism cerebral, o angiografie cerebrală este realizată. Angiografia cerebrală nu este tot timpul necesară, deoarece rezoluția RMN-urilor și a CT-urilor este din ce în ce mai ridicată.

În Spitalul Monza există atât tehnologia necesară, cât și medicii radiologi care să realizeze aceste examene. Rămâne astfel la latitudinea neurochirurgului dacă toate aceste examene sunt necesare, deciziile fiind luate în funcție de particularitatea fiecărui caz.

Diagnostic și Tratament

Anevrismele cerebrale rupte reprezintă un accident vascular cerebral hemoragic sau “stroke” în limba engleză. Anevrismul rupt este o urgență absolută pentru că fiecare secundă contează.

Orice întârziere a tratamentului nu poate duce decât la înrăutățirea acestor rezultate, deja dezastruoase; prin tratament se înțelege securizarea cât mai rapidă a anevrismului. Spitalul nostru are atât posibilitățile tehnice, cât și neurochirurgii pregătiți să trateze aceste anevrisme.

După o ruptură anevrismală, creierul este grav afectat, și pacientul trebuie să fie supravegheat în secția de terapie intensivă, indiferent de starea neurologică (chiar dacă vorbește și se simte bine); deși nu mai există riscul de ruptură, pot apărea două complicații majore: vasospasmul și hidrocefalia.

• Vasospasmul reprezintă contracția arterelor cerebrale, începând cu ziua 3-4 după ruptură. Aceasta poate fi minimă, însă poate fi și maximală, încât să nu mai permită trecerea sângelui prin arteră, fapt echivalent cu un infarct cerebral. O intervenție medicală se impune de urgență, fie prin chimiodilatație, fie prin tratament endovascular.

• Hidrocefalia este o altă complicație gravă, cauzată de blocarea căilor de resorbție a lichidului cefalorahidian (LCR), ce duce la o acumulare a acestuia în craniu. Derivarea la exterior a LCR-ului este obligatorie; în caz contrar, creierul va suferi din cauza presiunii intracraniene crescute.

Astfel, pacienții cu anevrisme rupte necesită diagnostic, tratament și supraveghere de către o echipă multidisciplinară formată din neurochirugi, neuroanesteziști, neuroradiologi și intervenționiști; numai o astfel de abordare poate duce la rezultate optime.

Opțiunile de tratament

Jumătate din anevrismele nerupte se vor rupe la un moment dat în evoluția lor. Riscul de ruptură este de 1-2% pe an; acesta este suficient de mic încât pacientul să nu fie îngrijorat peste măsură că nu va fi văzut la timp în consultație de neurochirug, însă suficient de mare încât să înțeleagă că o consultație neurochirurgicală se impune.

Pentru tratamentul anevrismelor nerupte, pacientul va fi văzut în consultație de către neurochirurg, care va evalua (în funcție de dimensiunile anevrismului, de forma acestuia, de factorii de risc și de vârsta pacientului) ce tratament medical este optim. Astfel, poate fi propus un tratament chirurgical, un tratament endovascular sau uneori o simplă supraveghere, dacă anevrismul este foarte mic, de exemplu.

Trimite documente medicale pentru Dr. Sergiu Stoica

Dr. Sergiu Stoica este membru fondator al clinicii BRAIN Institute și are o experienţă de studiu și practică în domeniul neurochirurgiei vasculare și tumorale acumulată în centre universitare renumite din Franţa (Universitatea Henri Poincare din Nancy) și Canada (Spitalul Universitar Notre Dame din Montreal).

In cadrul secției de neurochirurgie din Spitalul Monza, dr. Sergiu Stoica realizează anual peste 300 de intervenții chirurgicale având suportul a peste 52 de colegi specialiști (medici, asistenți medicali, personal de suport)

Dr. Sergiu Stoica oferă consultații marți între orele 14:00-18:00 iar pentru programări la consult sau pentru a primi o opinie medicală, primul pas este trimiterea tuturor documentelor medicale ale afecțiunii pacientului, inclusiv investigațiile imagistice complete recent făcute pe adresa nch@braininstitute.ro

Prin trimiterea documentelor medicale pe adresa de e-mail, putem răspunde tuturor solicitărilor în cel mai scurt timp și putem prioritiza urgențele chirurgicale.