La Spitalul Monza, cazurile complexe sunt rezolvate cu succes de chirurgii supra specializați. Este și cazul unui bărbat în vârstă de 71 de ani, care s-a adresat secției de chirurgie vasculară a spitalului. Bărbatul suferă de multiple afecțiuni printre care enumerăm hipertensiunea arterială, dislipidemia și hemoptizii recurente. Motivul principal pentru spitalizarea recentă este prezența unui anevrism aortic mare în partea de sus a toracelui. Acest anevrism este o umflătură a aortei, care a apărut ca urmare a unei intervenții chirurgicale anterioare pentru tratarea unei probleme numite coarctație de aortă, pe care pacientul a avut-o în tinerețe. Pentru a rezolva această afecțiune, i s-a recomandat procedura de implantare a unei endoproteze, intervenție efectuată în 2014.
În prezent, pacientul a dezvoltat o afecțiune denumită endoleak, care necesită o intervenție chirurgicală suplimentară pentru a rezolva scurgerile de sânge în afara protezei aortice (vezi Figura 1). La momentul internării, a fost diagnosticat cu un anevrism la nivelul aortei toracice care este foarte mare și care a dus la o deteriorarea bronhiilor și plămânului stâng.
După o serie de pregătiri preoperatorii, echipa medicală formată din dr. Călin Popa, medic primar Chirurgie Vasculară, dr. Carmen Șteiu – medic specialist ATI , Dr. Bogdan Vintilă, medic primar Chirurgie Vasculară, dr. Mariana Popa – medic rezident cardiolog, As. Emilia Brezean, tehnician pompă de circulație extracorporeală, a intervenit chirurgical pentru a trata această problemă. Procedura a inclus rezecția (îndepărtarea) porțiunii aortice afectată și repararea peretelui aortic.
Motivul principal pentru care acest caz medical a fost destul de complicat poate fi observat în Figura 1, unde se vede dispozitivul numit endoproteză care a fost folosit pentru a repara anevrismul de aortă. Acest dispozitiv a exercitat o presiune asupra aortei și a împins-o în plămânul stâng, deteriorând țesuturile pulmonare. Acest lucru a dus la apariția unei probleme numite fistulă bronșică, ceea ce înseamnă că există o legătură anormală între aortă și bronhii. De asemenea, peretele aortic s-a rupt, iar partea de proteză a ieșit în afara aortei.
Întreaga intervenție a durat în jur de 6 ore și a fost un adevărat succes medical. După intervenție, starea pacientului s-a îmbunătățit treptat. Acesta a fost implicat într-un program de recuperare medicală în timpul spitalizării, care a inclus exerciții pentru a-și restabili capacitatea de a se mișca și de a respira după operația dificilă. A avut o bună toleranță și s-a recuperat bine. Această recuperare a inclus exerciții de respirație, învățarea acțiunilor simple precum felul în care se varidica și se va mișca în siguranță, exerciții pentru a-și dezvolta forța și mobilitatea în zona gâtului, umerilor și articulațiile membrelor superioare și inferioare, precum și exerciții pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a merge și a face eforturi treptat.
Este important de menționat că operația pe care a suferit-o a fost una cu riscuri mari, mai ales din cauza complicațiilor legate de plămân.
După operație, pacientul a avut o evoluție favorabilă și a fost externat într-o stare stabilă, fără alte probleme.
