Deși lucrează de 12 ani în cadrul Centrului de Ortopedie și Traumatologie din cadrul „Hospital Clínic de Barcelona”, dr. Dragoș Popescu spune că preferă pacienţii români, de aceea, începând cu anul 2014, își desfășoară activitatea și în România, la Spitalul Monza din București și speră să revină definitiv în ţară.

Dr. Dragoș Popescu este medic primar ortopedie și traumatologie și singurul medic român cu o experienţă amplă în transplanturile și implanturile artificiale de menisc, precum și în protezarea genunchiului și în cadrul unui interviu pentru Spitalul Monza, a explicat ce obiceuri să adoptăm ca să ne menţinem articulaţiile sănătoase.

-În primul rând, povestiţi-ne puţin despre dvs. Cine e Dragoș Popescu, omul și medicul?

-Nu e o mare diferenţă între Dragoș Popescu-omul și Dragoș Popescu-medicul. Eu sunt un medic care se ocupă doar de genunchi și îmi doresc să tratez cât mai mulţi pacienţi români, de-asta am început să vin atât de des în România, poate o să mă mut definitiv aici. Cam cu asta mă ocup: chirurgia genunchiului.  Legat de venitul aici, eu prefer pacientul român, faţă de pacientul din afară, care merge la medic ca la un service.

-De ce preferaţi pacienţii români, cum sunt ei diferiţi faţă de cei din Spania?

-În România, medicul este încă o figură importantă, opinia lui e luată în considerare, în Spania să mergi la medic e ca și cum ai merge la bancă sau la coafor, statutul medicului e mai scăzut. În România, medicul e mai bine văzut, mai ascultat.

-Cum și când v-aţi dat seama că vreţi să deveniţi medic?

-Cred că și părinţii mei au avut o influenţă, dar  îmi era foarte clar că nu vreau să fiu un medic de stetoscop, ci îmi doream să fac ortopedie pentru că nu are legătură cu medicina tradiţională, infarcte, probleme de plâmâni, de ficat, etc.

-Ce vă place cel mai mult în meseria dvs. și ce altceva aţi fi vrut să faceţi dacă nu aţi fi devenit medic?

-Nu regret că am ales medicina, probabil aș fi regretat dacă nu aș fi făcut ortopedie, însă cred că cel mai important e să faci ce-ţi place. E greu să mă gândesc ce altceva aș fi putut face dar sigur nu un job de birou.

-Având în vedere că vă împărţiţi între pacienţii din România, de la Spitalul Monza și cei de la „Hospital Clínic de Barcelona”, mai aveţi timp și de viaţă personală? Ce vă place să faceţi în timpul liber?

-Mai am timp. Fac sport, fac kite surfing, am motocicletă, din păcate cu ea merg doar la serviciu, nu mai fac nicio excursie. Cam asta fac în timpul liber.

-Că tot veni vorba de sport, cum se împacă mișcarea cu articulaţiile?

-Trebuie să faci sport. Există studii care au arătat că persoanele care aleargă, își protejează articulaţiile. Problema e când facem exces, atunci pot apărea leziuni.

-La ce vă referiţi când vorbiţi de exces, la cei care merg la sala de forţă și ridică greutăţi foarte mari sau nu numai?

-Sportul de performanţă tinde să fie dus spre extrem, în cazul acestuia există  o suprasolicitare a articulaţiilor și atunci pot apărea leziuni cu repercusiuni la scurtă durată sau pe termen lung. Genunchiul sau glezna de fotbalist, de exemplu, sunt recunoscute ca fiind cu probleme.

-Dar între sport în exces și sedentarism care e ”răul cel mai rău”?

-Sedentarismul are efecte negative asupra întregului organism. Nu este ceva recomandat. Ideal e să poţi să faci un sport regulat, fără prea mari excese și ceva care să îţi facă plăcere.

-Dacă vrem să ne menţinem articulaţiile sănătoase, cât contează stilul de viaţă și cât contează genetica?

-Studiile arată că, în general, sănătatea noastră depinde cam 70-80% de stilul de viaţă. Contează și genetica, însă stilul de viaţă e cel care determină evoluţia ta. Și stilul de viaţă poate fi modificat.

-Ce înseamnă un stil de viaţă sănătos?

-Înseamnă o greutate normală, o dietă echilibrată, să te odihnești, să faci sport cam de trei ori pe săptămână, ideal ar fi să limităm cât putem situţiile stresante.

-Dar fumatul, are vreo influenţă asupra articulaţiilor?

Fumatul poate fi dăunător pentru oase. Fumatul cronic poate determina o densitate osoasă scăzută.

-Care sunt articulaţiile care se deteriorează cel mai des?

-Cea mai des folosită articulaţie este genunchiul. Apoi, în funcţie de zona solicitată, de exemplu, pentru un înotător, un jucător de bachet sau de volei, e umărul. Mai pot fi șoldul, cotul. Însă, numărul unu e genunchiul.

– Care sunt cele mai frecvente probleme ale genunchiului?

– Meniscul e o leziune destul de frecventă, în general, iar la persoanele sportive trebuie tratată chirurgical, la persoanele mai în vârstă, leziunile de menisc, după o perioadă de repaos, fizioterapie, multe dintre ele nu au nevoie de tratament chirurgical. Pe locul doi ar fi leziunile ligamentare. Acestea au nevoie de tratament, dacă nu le tratezi, în timp, vor determina și o leziune de menisc și de cartilaj și așa mai departe.  Mai pot apărea și leziuni de cartilaj dar sunt mai puţin frecvente.

-Dar despre artroză ce-mi puteţi spune?

-Artroza e îmbătrânirea articulaţiei și poate fi mai frecventă la persoanele supraponderale sau care au solicitat o articulaţie mai mult, adică o artroză mai precoce, din cauza suprasolicitării articulaţiei. Această îmbătrânire, din nefericire, ca orice îmbătrânire a organismului, nu are niște soluţii miraculoase. Avem un arsenal destul de limitat de tratament. Se pare că celulele stem, dar deocamdată nu avem studii în livo, doar studii în laborator, ar avea un efect de regenerare. Artroza foarte evoluată, din păcate, nu are decât o opţiune de tratament, proteza de genunchi. Există și protezări parţiale care ar acoperi nevoile persoanelor mai tinere.

-Fiind un efect al îmbătrânirii, înţeleg că artroza apare la persoane în vârstă. Există, însă și situaţii când persoanele mai tinere dezvoltă această afecţiune și de ce?

– În general, artroza este mult mai frecventă la persoanele peste 60-65 de ani. Dar leziunile netratate la timp fie cele de menisc, de ligament sau cartilaj pot declanșa o artroză precoce. Pentru persoanele mai tinere există și alţi factori de risc cum ar fi bolile inflamatorii: artrita reumatoidă sau psoriazisul, însă e vorba de leziuni netratate la timp sau tratate prost, în general.

-Care sunt simptomele artrozei?

-Durere și limitare a funcţiei, adică ești din ce în ce mai limitat în ceea ce provește activităţile zilnice cum ar fi mersul pe stradă și apariţia durerilor. Artroza nu se vindecă dar se pot ameliora simptomele prin scădere în greutate, dacă e cazul, puţină gimnastică medicală, inflitraţii cu acid hialuronic sau, mai nou, cu celulel stem.

Mai multe informaţii despre dr. Dragoș Popescu puteţi găsi aici.