Cancerul de sân rămâne la nivel global cea mai frecventă malignitate întâlnită la femei. Dar, în contrast cu alte tumori maligne, modalităţile imagistice moderne permit diagnosticul precoce al acestuia, cel mai adesea la femeile asimptomatice.

În general, o leziune mamară suspectă, detectată la timp are un prognostic foarte bun, iar un diagnostic corect este cea mai bună oportunitate pentru paciente de a beneficia de o a abordare  individualizată, crescând astfel șansele de vindecare , diminuând costurile și efectele emoţionale pe termen scurt și lung .

Terminologia și strategia imagistică în diagnosticul cancerului de sân au cunoscut un amplu proces de tranformare în ultimii ani.

Limitarile tehnice ale diverselor proceduri imagistice au fost compensate de performanţele examenelor complementare.

Pentru a obţine maximul de informatii necesare diagnosticului este important să cunoaștem și să integrăm datele clinice, rezultatele mamografiei, ecografiei și examinării prin rezonanţă magnetică, acolo unde acestea sunt necesare.

Mamografia rămâne prima opţiune în diagnosticul precoce al cancerului de sân. Ea este capabilă să detecteza boala în stadii incipiente prin intermediul vizualizării modificărilor, câteodată minime, date de tumoră.

Mamografia poate fi :

– de screening, atunci când se adresează  femeilor asimptomatice;

– de diagnostic, atunci când apare una din următoarele modificări:

• formaţiune palpabilă la nivelul unui sân (Fig.1,2);
• modificari tegumentare;
• retracţia mamelonului;
• secreţie mamelonară;
• roșeaţă și mâncărime la nivelul areolei;
• în cazul existentei unei suspiciuni ridicate la o examinare de screening.

[row]
[column md=”6″]

[/column]
[column md=”6″]

[/column]
[/row]

 

Majoritatea ţărilor europene și SUA au programe de screening pentru cancerul de sân. Acestea se adresează femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 și 70 ani și constau într-o examinare mamografică, efectuată la 2 ani interval. Există încă dezbateri în privinţa rolului screening-ului pentru femeile cu vârsta între 40 și 49 de ani. Recomandarea actuală este de a particulariza indicaţia în funcţie de antecedentele familiale ale fiecărei femei din acest grup de vârstă. Nu există date certe privind beneficiul screening-ului peste vârsta de 74 de ani.

Recomandările American Cancer Society (2015) sunt:

– screening mamografic, începând cu vârsta de 45 ani, cu examinare anuală până la 55 ani;

– evaluare mamografică la 2 ani interval după vârsta de 55 de ani.

Când mamografia este facută la persoane asimptomatice, ea poate să diagnosticheze formaţiunile oculte, iar pentru acest motiv rămâne o metodă indispensabilă.

Avantajul major al mamografiei este că poate depista și caracteriza microcalcificările (aspect, distribuţie, număr), care în anumite cazuri reprezintă singurul semn al unui cancer mamar (Fig.3,4).

[row]
[column md=”6″]

[/column]
[column md=”6″]

[/column]
[/row]

De asemenea, mamografia poate evidenţia distorsiunile arhitecturale cu sau fără mase asociate (Fig.5).

Evaluarea examinărilor mamografice în dinamică poate sesiza modificări minore care apar în timp, sugerând diagnosticul.

Evaluarea comparativă este foarte utilă și în cazul pacientelor cu istoric cunoscut de malignitate, fie pentru evaluarea sânului restant, în cazul intervenţiilor conservatoare, fie pentru urmărirea sânului contralateral în cazul unei mastectomii.

 

În cazul pacientelor care au avut un cancer de sân, mamografiile se efectueaza anual 5 până la 10 ani postoperator.

Nu în ultimul rând și conceptul de second opinion se adresează mamografiei, pacienta putând să beneficieze de părerea oricărui alt specialist în imagistica sânului, iar în ultima perioadă în practica curentă ne întâlnim din ce în ce mai des cu acest tip de solicitare.

Ca și în cazul altor investigatii medicale, există câteva legende legate de mamografie.

• Mamografia este dureroasa. Fals. Da, poate produce un discret disconfort datorita compresiei sânilor, dar vorbim de o compresie care durează câteva secunde. Oricum, o investigaţie efectuată după perioada ciclului menstrual reduce la minim acest disconfort.
• Mamografia este iradiantă. Adevărat. Fiind o examinare ce utilizează radiaţii X, implicit aduce un grad de iradiere. Nu există nici un studiu documentat care sa demonstreze că o examinare mamografică anuală induce apariţia unei boli grave, iar permanenta îmbunătaţire a tehnicilor mamografice au inclus și grija pentru reducerea nivelului de iradiere.

În acest moment, pacienţii primesc la sfârșitul examinării o fișă tip în care se precizează doza per examen efectuat și pot urmări dacă aceasta este în concordanţă cu dozele premise.

Beneficiul adus de mamografie este net superior gradului mic de iradiere.

• Mamografia poate fi înlocuită de ecografie sau de examinarea IRM mamar. Fals. Ecografia este complementară mamografiei, este metoda utilizată de primă intenţie în cazul femeilor sub 40 ani, vine sa aducă date suplimentare în caracterizarea unei leziuni descoperite mamografic și ne permite urmărirea la interval scurt a leziunilor considerate incerte. Examinarea IRM, de asemenea beneficiază de criterii de eligibilitate standardizate și în mod normal, urmeaza unei mamografii și/sau ecografii mamare.
• Mamografia se adresează doar femeilor care au istoric familial de cancer de sân. Fals. Pacientele considerate cu risc crescut pot începe examinarea mamografică sub vârstă de 40 ani sau pot avea nevoie de examinări suplimentare (ecografice, IRM, etc.), conform unor criterii bine definite de consultul genetic.
• Mamografia nu poate fi efectuată la femeile cu implante mamare pentru că există riscul de ruptura al protezei. Fals. Examenul mamografic se adresează și femeilor cu implante; acestea trebuie să informeze tehnicianul despre acest aspect pentru alegerea protocolul de examinare adecvat. Atunci când suspicionăm modificari ale protezelor, examinarea este continuată cu o ecografie și un examen IRM mamar (Fig.6).

• Mamografia nu poate fi făcuta la bărbaţi. Fals. Atunci când există o suspiciune clinică, efectuăm examene mamografice și bărbaţilor, în scop diagnostic pentru caracterizarea atât a leziunilor benigne cât și maligne (Fig.7 – Ginecomastie bilaterală).

Rezultatele examinării mamografice trebuie să fie în acord cu standardele internaţionale (conform lexiconului BI-RADS), iar pacientele trebuie să înţeleagă concluziile și eventualele recomandări.

Consider că alegerea unui centru ce beneficiază de specialiști în imagistica sânului (medici, echipa de tehnicieni, etc.), unde se pot efectua toate investigaţiile necesare unui diagnostic corect, este esenţială.

Vizita într-un astfel de centru va rezolva nu numai problema examinării, dar și nevoia de informare și înţelegere asupra investigaţiei propuse, riscurilor și beneficiilor acesteia, rezultatului obţinut, într-o manieră relaxată și profesionistă.

Recomandăm tuturor pacientelor noastre să iși palpeze periodic sânii, să fie atente la modificări ale aspectului acestora și să verifice printr-un control medical orice li se pare anormal sau nou apărut.